marți, 13 mai 2014

O mie nouă sute şaptezeci şi cinci



Sentimente neatinse vii şi azi
Te răscolesc din trecut Când recitind o carte veche Îi vezi ochii tremurând Printre rânduri. Îţi deschizi mintea la noi amintiri Încărcându-te şi cu cele vechi Pagina o mie nouă sute şaptezeci şi cinci a cărţii Nu a fost atinsă Nici până în prezent. Ajungi acolo, cu mâna nesigură Şi subliniezi timid un rând Sau două, sau trei Ce îţi descriu destinul Pe care nu l-ai ascultat. Pagina o mie nouă sute şaptezeci şi cinci ţi-ar fi adus multe. Multe bucurii, multe dezamăgiri Dacă nu ai fi ales să o ocoleşti elegant Ca pe o ploaie de vară Cu o umbrelă colorată. Ca ploaia din acea vară a lui O mie nouă sute şaptezeci şi cinci.

By Elena

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu